Cum reactionam la greseala si cum il corectam pe copil
- Reactii in fata greselilor copiilor:
“A gresi este omeneste”, “nu-i o problema daca gresesti”, “nu ma supar pentru o nota mica”, “si eu greseam”…. Astfel de cuvinte spun parintii copiilor…la inceput.
Cum ajung apoi sa puna o presiune atat de mare pe cei mici, incat aceste vorbe sa nu mai fie crezute de copii?
Exagerarea in reactii
Sunt parinti care tipa foarte tare la copil, sau se arata extrem de nemultumiti, comenteaza mult timp, sau arata insistent copilului cum ar fi trebuit sa faca lucrul respectiv, asa incat copilul are senzatia nu ca este corectat, ci este certat de parca ar fi facut ceva extraordinar de grav.
Exagerarea, tipatul, acea stare de “nervos”, de “suparat” a parintelui, pe copil il sperie, el nu constientizeaza “gravitatea” faptei lui, ci simte o presiune foarte mare, pe care nu si-o explica.
Pentru copil, lucrul cel mai important ajunge sa fie acela de a nu-si supara parintii, pentru ca unul dintre ei, daca nu amandoi, va izbucni, pur si simplu, intr-un scandal. Teama aceasta pe care o capata copilul in urma unui astfel de comportament al parintilor, il face pe cel mic sa nu mai aiba incredere in el atunci cand face ceva, sa se balbaie, sa ii tremure vocea cand da un raspuns, pentru ca ii e teama sa nu greseasca, sa fie nesigur cand scrie si tot asa.
Ati vazut copii care, cand fac un exercitiu, scriu ceva, apoi taie, iar scriu, iar taie? Sunt nesiguri pentru ca le este frica de ce o sa se intample, daca, Doamne fereste, e gresit ce scriu?
Cand ii rogi sa caute ei raspunsul la “ce o sa se intample?”, acesta este, invariabil, “mama va tipa foarte tare la mine”, “tata se va supara teribil”, “o voi dezamagi pe mama”.
“Ce nota mi-ai luat?”
O alta abordare nepotrivita este aceea de a evalua copilul in raport cu insusi parintele, spre exemplu: “Ce mi-ai facut aici?”, “Ce nota mi-ai luat?”, “Ce mi-ai scris?”, “Uite cate greseli mi-ai facut!”, “Uite in ce hal mi-ai scris in caiet”…Recunoasteti aceste vorbe? Ati auzit pe cineva folosindu-le!
Cum sa reactionam când copilul ia o nota mica?
Inainte de toate, sa ne punem de acord asupra a ceea ce inseamna o nota mica. Nota 9 vi se pare mica? Dar nota 8?
Sunt copii care spun: „nu sunt chiar atat de bun, am luat doar 9”. In ochii lor se citeste tristetea, „9 este putin pentru mama”. In urma unei olimpiade am auzit: „am doar 46 de puncte din 50, inca nu sunt bun”.
Pe ce construieste copilul?
Temelia, pe care copilul construieste, este increderea pe care o are in el ca poate ajunge la rezultate foarte bune. El isi „trage” aceasta incredere de la parinti. De aceea este extrem de important sa ii aratam ca suntem siguri ca va reusi.
Si copilul sufera pentru nota, chiar daca uneori nu o arata, de aceea noi trebuie sa intervenim cu tact.
Un indemn, in locul unui repros
Cand spunem “NU” copiilor…..
Copiilor li se spune foarte des “nu fugi!”,” nu bate”, “nu tipa”, “nu vorbi tare”, “nu taia”, “nu sterge”, “nu…nu…nu, incontinuu nu.
Acest NU este extrem de ineficient, cu NU este greu sa realizam un DA…..
Adresandu-ne pozitiv, oferim atat o nota de eleganta limbajului, cat si eficienta. Atunci cand transmitem mesaje afirmative facem ca, odata cu mesajul nostru, sa porneasca deja actiunea pozitiva, fapta cea buna.
Educatia poate fi ajutata de tehnologie
Reporter: În continuare alaturi de mine se afla doamna Denissa Bularda, cred ca v-ati obisnuit cu dansa, doamna profesoara despre care va spuneam editiile trecute ca si-a canalizat toate cunostintele si toate resursele catre a-i invata pe copii limbi straine, a le darui toata cunoasterea si tot suportul emotional de care au nevoie. Buna ziua si bine ati venit alaturi de noi inca o data.
D.G. Bularda: Bine ati venit, din nou, la noi.
Reporter: Multe dintre metodele de predare au foarte mare legatura cu tehnologia asta moderna care ne-a invadat. Care este rolul tehnologiei moderne in invatarea limbilor straine? Ne ajuta, ne incurca?
D.G. Bularda: Acest subiect este considerat a fi foarte fierbinte. Multi parinti simt o reticenta sa lase copilul sa umble cu aparatura. Este bine sa existe o masura ca in tot ce facem, insa tehnologia face parte din lumea noastra, copilul are foarte multe de castigat. Sunt metode care ajuta invatarea foarte bine si e pacat sa nu le folosim. Spre exemplu, punem pe ecran un audiobook, ne oprim, il citim, il ascultam, il traducem, scoatem verbe. Invatam copiii sa foloseasca un soft, spre exemplu folosim Power Point. Am facut astfel de proiecte cu cei mici si pot afirma ca au castigat cunostinte folositoare.
Cum decurge lectia cu grupele de copii 5 - 7 ani?
Reporter: Am ajuns din nou la Centrul Global Learning unde astazi am avut privilegiul sa asistam la o ora de curs cu cei mici. In primul rand as vrea sa va urez din nou, ca de fiecare data, bun venit alaturi de noi, doamna Denissa Gabriela Bularda.
Denissa Gabriela Bularda: Multumesc foarte mult, ma bucur mult ca ati venit din nou la noi. Ne-am facut asa …… frumosi, ca sa va primim (eram imbracati in alb, ie, camasi).
Reporter: Suntem atat de incantati si cu zambetul pe buze pentru ca, pe langa faptul ca am invatat destul de multe lucruri in timpul acesta scurt, ne-am si distrat alaturi de niste copiii frumosi de 6-7 ani, nu?
Denissa Gabriela Bularda: Da, sunt clasa zero o parte dintre ei, o parte sunt clasa I, deocamdata invatam asa, sub forma de joaca, insa, chiar daca ne jucam, invatam destul de multe. In general combinam lucrurile pentru a nu se plictisi intr-o sedinta de engleza, spre exemplu un cantecel ca sa ne mai dea viata, apoi o poveste, o descriere de tablou.
Pagina 1 din 3
- Start
- Prec
- 1
- 2
- 3
- Mai departe
- Sfârșit
